Misha Miller a lansat ”Un minut”, o melodie nouă și videoclipul oficial al cântecului, pe YouTube în 17 martie 2023.
Piesa ”Un minut” (Misha Miller) este compusă de Florin Grozea, Dana Nalbaru, Mihai Stoica, Iuliana Puschila și Misha Miller.
Formația Hi-Q a lansat piesa originală ”Un minut” pe albumul ”Dă muzica mai tare!” în anul 2001, sub egida Roton Music.
Bodea Constantin a produs noul single ”Un minut” (Misha Miller) pentru Roton Music Romania.
Regia videoclipului noului single ”Un minut” (Misha Miller), o producție Arkomo, îi aparține Ioanei M. Stan, iar director de imagine a fost.David Mogan.
Pe canalul de YouTube Misha Miller, găsiți și versurile cântceului ”Un minut”.
Enjoy! 🙂
VIDEOCLIP NOU, MELODIE NOUĂ: Misha Miller – Un minut | Official Video, 2023 NEW SINGLE, NEW SONG
Caricatura lui Ion Pribeagu de pe coperta cărţii „Mic şi al dracului. Antologia unui rege al umorului”, Editura Teşu, 2005
Motto: În această lume slută Un strop de umor ajută! (Ion Pribeagu)
Trei nasturi – Ion Pribeagu
S-a oprit tramvaiul în piață Lume multă și pestriță Și prin iures se împinge Și o frumoasă cuconiță.
Cum avea rochițta strîmță Și cu nasturi mulți pe spate Vrea să urce, dar din cauze Rochiei strînse-n trup, nu poate.
Trece mîna-i mititică Rosa ca un plasture Înspre spate și gingașă Ea deschide un nasture.
Imposibil, să se urce, Dar ca orișece femeie Îți mai trece mînușița Și încă un nasture deschide.
Dar cum treapta-i înăltuță Și e aproape imposibil! Ce săa facă, ce să facă? Vai, momentul e penibil!
Mai deschide încă unul Dar zadarnic îi e dorul Nici acum nu poate doamna Să ridice-n sus piciorul.
Dar un domn ce stă în urma-i Fără nici un fel de formă O apucă de contururi Și o saltă pe platformă.
Doamna, roșie la față Fulgerînd priviri haine Se întoarce și îi spune Bombonind: – Nu ți-e rusine?
-N-ai dreptate cuconita Zice el cu anasană – Dumneata te superi fiindcă, Fără vrere am pus mîna
Pe cînd eu tăcui din gura Cînd nici nu mi-ai spus pardon Și mi-ai descheiat în grabă Trei nasturi la pantalon.
poezie satirică de Ion Pribeagu
Ion Pribeagu (n. 27 octombrie 1887 Sulița, județul Botoșani – d. 1971, Tel Aviv, Israel) a fost pseudonimul literar al lui Isac Lazarovici, poet și umorist evreu originar din România, informează Wikipedia. Până să se hotărască la pseudonimul literar de Ion Pribeagu, care l-a consacrat, a început prin a-și anagrama prenumele și a folosit primul pseudonim: Sachi Disperatu. Au urmat apoi alte pseudonime: Ion Palavră, Ivan Turbincă, Ion Vraiște, Vasile Ispravă, Vasile Găină. A scris foarte mult în viața lui: piese, reviste, cronici și în proză, dar mai ales în versuri. Ca poet și umorist, a fost deseori tentat să scrie mai libertin, așa cum au făcut la vremea lor Creangă, Alecsandri și alții. A scris mult „pentru sertar”, iar aceste realizări le ținea numai pentru el, strânse într-un dosar și ferite de priviri indiscrete. Rareori citea ceva „conspirativ” vreunui prieten bun. În decursul a peste 60 de ani de activitate fecundă, a publicat aproape tot ce a realizat, în afară de aceste creații intitulate chiar de el „impertinente”. În ultimii ani a intenționat să le publice, dar i-a lipsit curajul. Conștiinciozitatea și etica lui profesională nu l-au lăsat să depășească o anumită limită în relațiile lui cu cititorul. În perioada 1939 – 1944 a scris textele umoristice pentru spectacolele lui Constantin Tănase. Este autorul versurilor cunoscutei melodii „Zaraza”. În vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej a emigrat în Israel, unde a continuat să scrie poezie umoristică în limba română în „Cronica rimată” a cotidianului „Viața Noastră” din Tel Aviv și a fost autorul a câtorva spectacole de revistă, notează Wikipedia.
Domnişoara L. era supraponderală, locuia la etajul 6, avea 67 de ani şi câţiva Pekinezi. Ieşea în fiecare zi la plimbare cu patrupedele în jurul blocului. Eu eram în clasa a treia şi o aşteptam cu nerăbdare în fiecare zi când veneam de la şcoală să iasă afară, ca să mă joc cu Tarzy şi ai lui. Numele de Tarzy provenea de la Tarzan şi îi aparţinea celui mai mic dintre câini.
De obicei îl vedeam pe Tarzy coborând scările de la intrarea în bloc în viteză, după el urmând agale încă trei câini şi stăpâna lor. Deci, avea în total patru animăluţe. După ce îi smotoceam bine, ne vedeam de ale noastre, jucam fotbal, de-a v-aţi ascunselea sau alte jocuri specifice copilăriei în aer liber, care difereau mult de privitul cu ochii la monitor, ore în şir, al copiilor din ziua de azi.
La un moment dat Tarzy dispărea, iar domnişoara L. nu era preocupată de acest lucru, plimbându-se liniştită în continuare împreună cu câinii care rămâneau trei în jurul ei… Unde era al patrulea? Începeam să-l caut prin zonă, să-l strig pe nume, iar el nimic. Altădată ieşea fără el, dar ce să vezi?… Acesta apărea după aproximativ o oră şi completa trupa de la etajul 6, adică patru câini mititei!
După câteva zile de strigăte şi căutări, un vecin mi-a spus că de fapt sunt în total şapte Pekinezi… Domnişoara L. îi scotea la plimbare pe rând, în două grupuri, aşa explicându-se dispariţiile şi apariţiile neaşteptate ale micului Tarzy.
Cristi Milla Blog 